Maria Răducanu - Un țigan avea o casă
Un țigan avea o casă, mama mea,
Doi copilași și-o nevastă;
Țiganca era frumoasă
De-i făcea lumină în casă;
Țiganul, cam urâcios
Urâcios și mofturos,
Mai venea și noaptea beat, mama mea,
Și-și bătea nevasta-n cap. Tiganca s-a supărat
Și-a luat drumul și-a plecat,
Și-a plecat la Calafat,
C-un boier s-a măritat. (Plânge Leana și Tincuța, of, of, of,
Plâng mereu dupa măicuța) Țiganul s-a întristat,
După țigancă a plecat,
Ani de zile a umblat,Maria Răducanu - Un țigan avea o casă - http://motolyrics.com/maria-raducanu/un-igan-avea-o-casa-lyrics-french-translation.html
Ani de zile a colindat
Și-a gasit-o-n Calafat,
Ani de zile a colindat
Și-a gasit-o-n Calafat. Trecând pe lângă o poartă, mama mea,
Copilașii au chiuit:
- Uite, taică, pe măicuța,
Uite-o colo pe terasă,
Uite-o colo pe terasă,
Stă cu boierul la masă! Țiganca, când i-a vazut, mama mea
Tot parul din cap și-a rupt,
N-a mai vrut nici avuție,
Nici un fel de bogăție
Și s-a-ntors cu ei acasă
Și de-atunci e mai frumoasă.
Maria Răducanu - Un gitan avait une maison (French translation)
Un gitan avait une maison, oh maman,
Deux jeunes enfants et une femme;
La gitane était belle
Elle apportait la lumière dans la maison;
Le gitan, un peu odieux
odieux et difficile,
rentrait encore ivre la nuit, oh maman,
et frappait sa femme sur la tête.
La gitane s'est fâchée
Et elle a pris la route et est partie,
Et elle est partie à Calafat,
Elle s'est mariée avec un aristo
(Leana et Tincuța pleurent, oh, oh, oh,
Elles pleurent toujours pour leur maman)
Le gitan s'est attristé,
Il est parti à la recherche de la gitane,
De longues années il a voyagé,Maria Răducanu - Un țigan avea o casă - http://motolyrics.com/maria-raducanu/un-igan-avea-o-casa-lyrics-french-translation.html
de longues années il a parcouru les routes
Et il l'a trouvée à Calafat,
de longues années il a parcouru les routes
Et il l'a trouvé à Calafat.
En passant près d'un portail, oh maman,
Les enfants ont crié :
- Regarde papa, c'est maman,
Regarde-la, là-bas, sur la terrasse,
Regarde-la, là-bas, sur la terrasse,
Elle est à table avec son aristo!
La gitane, lorsqu'elle les a vus, oh maman
s'est arraché tous les cheveux de la tête,
Elle n'a plus jamais voulu de bien,
ni la moindre forme de richesse
Et elle est retournée avec eux à la maison
Et depuis ce jour, elle est plus belle.